Keynes a subliniat rolul central pe care fluctuațiile investițiilor îl

au în generarea ciclurilor economice, căutând motivațiile agenților economici

de a crește sau de a restrânge investițiile. Deciziile privind investițiile depind,

conform doctrinei keynesiste, de așteptările întreprinzătorilor privind

profiturile și vânzările viitoare. Cu alte cuvinte, principala sursă a

fluctuațiilor ciclice sunt așteptările cu privire la volumul vânzărilor și al

nivelului profiturilor viitoare. Keynes nu a explicat modul în care se formează

așteptările, dar a argumentat că acestea sunt volatile, schimbătoare, deoarece

cea mai mare parte a evenimentelor care prefigurează viitorul sunt necunoscute

și imposibil de anticipat. Astfel, veștile sau zvonurile despre miile de

factori relevanți care influențează vânzările și profiturile, cum ar fi

schimbările viitoare de taxe, schimbările viitoare ale ratei dobânzii,

posibilul progres tehnologic, evenimentele economice și politice globale,

schimbă așteptările într-un mod care nu poate fi cuantificat, dar care are

consecințe foarte importante asupra economiei. Pentru a sublinia volatilitatea

și diversitatea surselor de schimbare a așteptărilor cu privire la vânzările și

profiturile viitoare, Keynes a  folosit o expresie celebră. Această expresie descrie

instinctele, înclinațiile și emoțiile care influențează și ghidează comportamentul

uman: