respectarea cerinţei ca fiecare unitate din populaţia investigată să aibă aceeaşi probabilitate de a fi inclusă în eşantion; 

calculul unor procente, având la bază date statistice cunoscute, pentru a determina compoziţia teoretică a unui eşantion;

divizarea colectivităţii generale în mai multe grupe omogene sub aspectul caracteristicii investigate;

stabilirea eşantionului se realizează pe baza itinerariului prestabilit al operatorilor de interviu.